The KAIROS moment

Could this be YOUR Kairos moment......?

Sava and Wendy Tomin

Meet the founders of Kairos Christian Centre......

Spring

Excitement, enthusiasm and hope for the future.......

Memberships and Baptisms

The beginning of 2011 was full of Kairos 'firsts'....

Breakfasts with Wendy

Come and join us for a relaxed and friendly breakfast....

Friday 24 July 2015

Frica întâlnește Credința


Ca și ființă umană, ai experimentat deja frica și vei mai avea momente în care o vei experimenta.  Frica este ceva cu care ne luptăm încă de mici.  Poate să îți fie frică de întuneric, frică să fii singur, frică de clovni, frică de insecte, sau frică că ceva rău o să se întâmple unei persoane pe care o iubești. 

Când eram copil, îmi era frică de întuneric.  Ca și copil, îmi aduc aminte că mama tot timpul avea o veioză aprinsă în timpul nopții că dacă cumva ne trezim să mergem la toaletă să putem vedea și totodată să nu ne fie frică.  Ideea era că dacă ne trezeam și era beznă și ne era frică să mergem la toaletă o trezeam pe ea să vină cu noi.  Era benefic pentru ea ca să putem merge la toaletă singuri.  Un alt motiv pentru care aveam o veioză aprinsă în timpul nopții era că la vremea aceea dormeam cinci într-o cameră și era important să putem vedea să nu călcăm unul peste altul.  Sunt amuzat și nu mă pot opri din zâmbit în timp ce-mi amintesc de aceste momente.

Ție de ce îți este frică?

Am auzit pe cineva spunând că îi este frică de oameni, pe altcineva că îi este frică să ia o decizie, pe altcineva că este paralizat de frică când este vorba să se gândească la viitor, pe altcineva că îi este frică că va ramâne singur și nu va gasi pe nimeni care să-l iubească, și pe altcineva că îi este frică că nu este acolo unde ar trebui să fie, că este prins ca într-o închisoare din care nu mai poate ieși...  Oh, suntem cuprinși de așa de multe frici!

Dumnezeu știa că noi ne vom lupta cu acest lucru numit frică și s-a asigurat ca acest cuvânt să fie menționat în Biblie de peste 300 de ori.  De nenumărate ori Dumnezeu spune: „Nu te teme.”

Nu te teme?  Cum poate fi posibil acest lucru când trăim în fiecare zi în nesiguranță și tot ce auzim, de la știri până la conferințele de presă ale guvernului, parcă sunt făcute să cauzeze frică, teamă și o oarecare instabilitate.

Lumea noastră este plină de frică.  De ce să nu ne fie frică?  Pentru că Dumnezeu spune să nu ne fie frică...

Isaia 41:10 (NTLR)

„Deci nu te teme, căci Eu sunt cu tine!
    Nu te înspăimânta, căci Eu sunt Dumnezeul tău!
Eu te voi întări, te voi ajuta
    şi te voi sprijini cu dreapta Mea izbăvitoare!”

Dumnezeu este cu noi indiferent de frica cauzată de provocările vieții, de sistemul în care trăim și de știrile pe care le auzim.  El ne promite că până la urmă totul va fi OK!  De ce?  Pentru că El este în control, El este suveran și nimic din ceea ce se întâmplă nu se întâmplă fără voia Lui.  Pentru că viitorul meu este în mâna Lui, pentru că viața mea este în mâna Lui.  Pentru că El este Dumnezeul meu și eu sunt copilul Lui.  Și atunci când El spune să nu mă tem, ar trebui să fac bine să nu mă tem chiar dacă mă tem, pentru că asta arată credință; și atunci când îl cred pe Dumnezeu pe cuvânt, Îl onorez.

Am auzit spunându-se că frica nu este altceva decât neîncredere sau lipsa credinței.  Dacă Dumnezeu mă încurajează și îmi spune prin Cuvântul Său să nu mă tem și să nu mă înspăimânt, înseamnă că El știe mai bine ca mine ce urmează.  El vede ceea ce eu nu văd... de aceea ar fi bine să mă încred în El.  El vede mai departe decât mine!

Frica înfrânge mai mulţi oameni decât orice altceva din această lume. - citat din Ralph Waldo Emerson

Dumnezeu ne ajută.  Noi nu putem singuri.  El ne dă Cuvântul Lui ca să locuiască în inimile noastre atunci când suntem speriați, Duhul Lui să ne mângăie, să ne învețe și să ne conducă, prieteni care umblă cu Isus să ne ajute cu rugăciune și prietenie.  Noi, liderii voștrii suntem aici ca să vă susținem, să vă ajutăm să mergeți înainte chiar dacă vă este frică – nu negând frica, ci acceptând-o și acționând în ciuda ei. 

Noi, liderii voștrii, suntem aici să vă conducem prin exemplu.

Sava Tomin
Pastor, Centrul Creștin Kairos


Friday 17 July 2015

How far will we go?


These words have been coming to me all morning. The question raises its head over and over again: How far am I willing to love people into the Kingdom?  Am I willing to lay aside the long-standing mistaken beliefs that I was brought up with?  Am I able to overcome my own prejudices of who can or who cannot come to our church?  Can I lay aside my judgemental thoughts about who is acceptable to God? 

First impressions so easily cloud our minds.  The style of clothing, the hair, the make-up, the piercings, the tattoos… but in God’s eyes He doesn’t even see these things. He sees the heart that is lost - maybe even not seeking after Him, but a soul nevertheless.  If we are to be God’s eyes and ears, surely our borders will have to broaden somewhat.

We judge by what we see, but how much worse are the things we don’t see!  Yet they go unnoticed by the human eye.   One of our main values in Kairos is to be “fara masca” – without a mask – and to be as blatantly honest as possible.  Things that run “under cover” cause so much pain in the long term.  They cannot be dealt with and so they fester under the surface, causing so much more damage.  I believe the devil tries to use our “secret” sins as blackmail, which is such a devastating experience for everyone concerned.

As Christians we are called to be like Jesus.  Jesus never lied. He did not walk in deceit, nor pride. We are all sinners in various degrees. Hidden sins are binding on so many levels.  As long as nobody knows, we are held in bondage by the very “sin” we are called to leave behind.  The devil then has free access to use it against us as blackmail, which totally holds us in captivity. I’m glad it says in the Bible in Matthew 5:25 “Agree with your adversary quickly.”  Secret sin leaves us feeling dirty and empty, and causes a vicious circle which in turn ensnares us even further!

It seems such a simple thing, but actually Christians are held in so much bondage with secret sin. When it comes down to brass tacks, we’ve all done the same thing, though maybe in a different way.  Perhaps we thought about doing it, or we did it, but both of these are sinful, so we need to be released. The good news is that full forgiveness and release is available through the blood of Jesus – and it’s offered freely to all!

Who are we willing to accept in Kairos?  Anyone who comes through the door, be it sinner or saint - of any persuasion, of any religion, of any colour, of any minority, of any inclination. Then what do we plan to do?  As Jesus would do, we plan to love them.  Will it be easy? Was it always easy for Jesus?  He dealt with some odd characters, but love them He did, and we will too.  By His grace and strength, everyone will be welcome.

Wendy Tomin

Co-Pastor, Kairos Christian Centre

Friday 10 July 2015

Unde vrei să ajungi?



Cei care își amintesc de trupa creștină „Born Again” și de melodiile lor de prin anii 2000, s-ar putea să cunoască melodia genială, numită „Aleg”.   Prima parte din versuri sună așa:

E frig, e noapte, e târziu, stai în stație, tramvai trec multe, dar... în direcția opusă.
Te-ai gândit s-o iei pe jos dar ți-e „nu știu cum” fiindcă e departe, e frig, e greu.
Dar unde vrei tu să ajungi... nu se merge cu tramvaiul.

Ți-ai dat toți banii pe-un bilet și stai în stație de 30 de minute.  Nu vrei să pleci, nu vrei să stai, nu vrei biletul să-l arunci, ocazii-o să mai ai.
Dar unde vrei tu să ajungi... nu se merge cu tramvaiul.
(Versuri copyright Born Again)

Melodia vorbește despre decizii și alegeri.  Folosește exemplul unei decizii banale - dacă merită să aștept tramvaiul sau nu - pentru a atrage atenție asupra întrebării fundamentale care ne bântuie de fapt pe toți: unde vrei să ajungi?  

Există o vorbă destul de cunoscută, atribuită lui Zig Ziglar, care spune așa: „Dacă nu vrei să țintești nicăieri, totuși vei reuși.”  Este adevărat.  Fără o țintă clară, ne va fi aproape imposibil să luăm decizii și să facem alegeri în viață - și nu vom ajunge nicăieri.  

Poate știm că vrem o schimbare în viață.  Poate am identificat faptul că nu ne este bine, sau că lucrurile nu merg așa cum vrem.  Însă nu este destul doar să constatăm situația de fapt. Înainte să pornim pe drumul ascendent de schimbare, trebuie să cunoaștem destinația dorită.  Trebuie să îndrăznim să visăm și să ne imaginăm acel viitor în care sufletul nostru tânjește să ajungă. Iar în acea destinație, așa cum spune melodia, „nu se merge cu tramvaiul...” 

Dumnezeu a pregătit pentru fiecare dintre noi o destinație glorioasă și un viitor plin de speranță.  El ne așteaptă cu brațele deschise, însă El nu forțează pe nimeni să accepte darul dragostei Lui.  Întrebarea ne este adresată fiecăruia: unde vrei să ajungi? 

Tu cum răspunzi?


Rebecca Mace

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More